CONTACT: 0728 122951 / 0747 659799
Link-uri utile

HOME » Articole » Secrete / Dezvaluiri

Trebuie schimbat stilul de viata al populatiei Romaniei


Interviu cu Dr. Pekka Puska, presedintele World Heart Federation si director al Institutului National de Sanatate Publica din Finlanda



Romanii traiesc cu 10 ani mai putin decat ceilalti europeni, potrivit unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Romania se claseaza pe locul 3 in Europa la mortalitatea si incidenta bolilor cardiovasculare: 42% din decese se inregistreaza in randul barbatilor si 55% in randul femeilor. Doctor H a stat de vorba cu presedintele World Heart Federation, dr. Pekka Puska, despre importanta preventiei si stilului de viata, si modelul de succes al Finlandei in combaterea bolilor de inima.



HotNews.ro: Cat de importanta este preventia in bolile cardiovasculare?

Prof. Dr. Pekka Puska: Este cruciala, deoarece sanatatea organismului este foarte importanta, iar preventia joaca cel mai important rol. Cu un stil de viata sanatos, poti sa previi aparitia bolilor cardiovasculare pana la varste inaintate. Preventia este mult mai importanta decat tratamentul bolii, care este mult mai problematic si costa destul de mult.

HotNews.ro: Cum ar putea politicile publice din Romania sa ajute la diminuarea numarului de imbolnaviri cardiovasculare?

Prof. Dr. Pekka Puska: In procesul de preventie al bolilor cardiovasculare ai in primul rand nevoie de oameni. Ai nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie, ai nevoie de ajutorul politicienilor, de legislatie impotriva fumatului, de legislatie pentru mancare sanatoasa, de taxe, de planificare municipala, de piste pentru biciclisti. Toate aceastea contribuie la un stil de viata sanatos pentru populatia tarii dumneavoastra.

HotNews.ro: De ce sunt bolile cardiovasculare o cauza importanta a mortalitatii in Romania? Mortalitatea cauzata de boli cardio-vasculare este la noi de peste 70%.

Prof. Dr. Pekka Puska: In primul rand majoritatea problemelor de sanatate in lumea intreaga sunt bolile cronice. Stilul de viata al omului modern s-a schimbat. Se fumeaza foarte mult, se mananca multa mancare nesanatoasa, se face din ce in ce mai putina miscare, au scazut orele de exercitii fizice, si se observa ca din ce in ce mai multa lume consuma alcool. Toate aceste schimbari s-au petrecut inainte in tarile industrializate din Europa, si apoi in tarile in curs de dezvoltare.

In Romania, stilul de viata nesanatos este prezent la o parte insemnata din populatia tarii dumneavoastra, exista diete nesanatoase, un nivel ridicat al colesterolului, hipertensiune arteriala, din ce in ce mai multe persoane fumeaza. Au inceput sa existe programe care sa schimbe aceste lucruri, dar mai este mult de munca. Trebuie schimbat stilul de viata al populatiei Romaniei.

HotNews.ro: 40% din populatie este hipertensiva, iar boala afecteaza 1,5 miliarde de persoane la nivel mondial. De ce si cum pot aceste persoane sa nu se imbolnaveasca de boli cardiovasculare?
 
Prof. Dr. Pekka Puska: In primul rand mediul in care se desfasoara persoana hipertensiva este raspunzator de acest lucru. Si stilul ei de viata. Se poate observa cu usurinta ca in societatile traditionaliste nu exista foarte multe persoane hipertensive. Mediul este cel care are un impact urias asupra inimii. In zilele noastre, populatia mananca foarte sarat, exista o activitate fizica scazuta, se face din ce in ce mai putina miscare, consumul de alcool este in crestere, numarul persoanelor obeze este din ce in ce mai mare. S-a demostrat ca sarea joaca cel mai important rol in cresterea presiunii arteriale. In Romania se consuma foarte multa sare, ca de atlfel in majoritatea tarilor care se confrunta cu un numar mare de persoane cu boli de inima. Consumul de sare trebuie redus atat acasa, cat si in restaurante, industria alimentara trebuie sa fie constienta si sa reduca nivelul de sare din produse.

HotNews.ro: De ce a reusit programul din Finlanda? Cum ati reusit sa reduceti numarul de persoane bolnave de inima?

Prof. Dr. Pekka Puska: Am inceput acest program in anii 70, eram intr-o situatie mult mai rea decat cea in care se afla Romania acum in ceea ce priveste bolile de inima. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa incercam sa ajutam oamenii sa-si schimbe stilul de viata. N-a fost deloc usor, sunt probleme culturale, economice, sanitare pe care trebuia sa le luam in calcul. Dar oamenii au reusit sa-si schimbe dieta. Am constatat ca s-a redus consumul de tutun si de alcool la populatia activa si consumul de sare. Avem o scadere de 80% a mortilor cauzate de bolile cardio-vasculare. A crescut speranta de viata cu 10 ani, si este mai mult decat evident ca preventia este cea mai buna metoda de a creste nivelul de sanatate al populatiei. Bineinteles ca este esential sa ai spitale bine dotate in care sa-ti tratezi bolnavii de inima, dar este mult mai important sa ai politici publice de preventie.

A fost foarte greu sa schimbam stilul de viata al finlandezilor. Trebuie sa fii persistent, sa-ti faci treaba, e nevoie de colaborare si leadership intre factorii de decizie.

In Europa de Vest mortalitatea din cauze cardiovasculare a scazut in ultimele decenii datorita faptului ca aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin inteleasa de populatie ca urmare a programelor de preventie derulate de autoritatile implicate. Oamenii au inceput sa faca schimbari in ceea ce priveste principalii factori de risc cardiovascular – alimentatia cu un continut ridicat de grasimi saturate si sare, lipsa miscarii, fumatul – si rezultatele se vad!

Societatea Romana de Cardiologie si Comitetul de Educatie de Preventie Cardiovasculara vor derula un program national care are ca scop reducerea cu 10% a acestor maladii in cinci ani, plecand de la un model aplicat in Finlanda.

Mortalitatea in randul populatiei finlandeze a scazut cu pana la 80% in urma aplicarii masurilor de preventie.

Potrivit unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 2005, bolile cardiovasculare se situau pe primul loc intr-un clasament al cauzelor mortalitatii la nivel mondial. Un alt studiu din 2002 al OMS arata ca 6 din 7 factori de mortalitate la nivel mondial sunt legati de modul in care mancam, bem si ne deplasam.

In 1973 Finlanda era pe primul loc intre tarile dezvoltate in ceea ce privea rata de mortalitate generata de boli cardiace in randul barbatilor.

Finlanda a demarat in 1972 implementarea unui program national de prevenire si control in ceea ce priveste alimentatia corecta si corelarea acesteia cu prevenirea bolilor cardiovasculare la nivelul populatiei. Karelia de Nord a reprezentat regiunea in care s-a derulat programul pilot, urmat de implementarea la nivel national.

Masurile care au fost luate in cadrul programului finlandez au fost urmatoarele:
  • Realizarea de cercetari nationale si internationale privind nutritia si bolile cardiovasculare;
  • Integrarea in serviciile de sanatate, in special cele primare, a recomandarilor privind o alimentatie corecta si echilibrata;
  • Alegerea unei regiuni - Karelia de Nord – cu multiple dezechilibre alimentare;
  • Implementarea de programe de promovare a unei alimentatii corecte – derularea unor parteneriate cu ONG-uri si mass-media;
  • Implementarea de programe de informare in scoli si institutii educationale;
  • Initierea si promovarea unor parteneriate cu industria alimentara;
  • Adoptarea de masuri la nivel legislativ;
  • Realizarea unui sistem de monitorizare a comportamentelor privind sanatatea, factorii de risc, nutritia, bolile si mortalitatea la nivelul populatiei.
Mortalitatea in randul populatiei finlandeze a scazut cu pana la 80% in urma aplicarii acestor masuri. Programul finlandez de sanatate a vizat sectorul public, populatia si sectorul privat.


România pe loc fruntaş la mortalitate şi incidenţa bolilor de inimă


Cardiologii propun un program pentru scăderea cu 10% în cinci ani a mortalităţii prin boli de inimă, avand in vedere ca doi din trei români mor din cauza afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar unul din trei europeni din Europa de Vest, precum a declarat coordonatorul programului naţional de prevenţie, profesor doctor Dan Gaiţă.

"Născându-ne în România suntem condamnaţi să trăim cu 10 ani mai puţin decât în restul UE. Speranţa de viaţă în România este cu un deceniu mai mică decât în restul Europei, având cele mai multe decese de pe continent şi chiar din lume prin bolile cardiace. Din acest motiv, Societatrea Română de Cardiologie (SRC) şi Comitetul de Educaţie de Prevenţie Cardiovasculară au pregătit un program naţional care are ca scop reducerea cu 10 la sută a acestor maladii în cinci ani, plecând de la un model aplicat în Finlanda de trei decenii", a declarat dr. Dan Deleanu, preşedintele SRC.

Mai mult, cercetările arată că 80 la sută din decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare ar putea fi prevenite dacă s-ar controla optim factorii de risc. În plus, statisticile situează România pe loc fruntaş la mortalitate şi incidenţa bolilor cardiovasculare, 42 la sută din decesele înregistrate la bărbaţi şi 55 la sută la femei fiind cauzate de aceste maladii.

Preşedintele World Heart Federation, profesor doctor Pekka Puska, prezent la întâlnirea de joi a membrilor Forumului Naţional de Prevenţie cu tema "Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa", organizată de Societatea Română de Cardiologie, a spus că în Europa de Vest mortalitatea prin aceste maladii sau bolile de inimă a scăzut în ultimele decenii datorită faptului că aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înţeleasă de populaţie ca urmare a programelor de prevenţie derulate de către autorităţile implicate.

"În Finlanda, în urmă cu 30 de ani, se înregistra cea mai crescută mortalitate din lume. Aplicarea unor măsuri constante de prevenţie, în care s-a militat pentru schimbări simple în alimentaţie, renunţarea la fumat şi includerea a 30 de minute de mişcare zilnică, a făcut ca aceasta să scadă cu 80 la sută. Oamenii au început să facă schimbări în ceea ce priveşte principalii factori de risc cardiovasculari, renunţând la alimentele cu conţinut ridicat de grăsimi saturate(animale), sare, sedentarism şi fumat", a declarat Pekka Puska.

Dieta joacă un rol esenţial în prevenirea acestor maladii!

Specialiştii prezenţi la forum au adoptat Declaraţia de la Barcelona privind importanţa calităţii grăsimilor din alimentaţie. Astfel, pentru a preveni afecţiunile cardiovasculare trebuie redus consumul grăsimilor saturate şi trans, cum sunt untul, brânzeturile grase şi laptele, carnea grasă sau produsele prăjite în grăsimi animale. În schimb, acestea ar trebui înlocuite cu produse cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, dar bogate în grăsimi nesaturate şi grăsimi esenţiale polinesaturate. Este vorba despre produse precum uleiurile vegetale de floarea-soarelui, soia, rapiţă, măsline, produsele obţinute din acestea,  maionezele de calitate, fructele, legumele şi peştele gras.

Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie consideră că adoptarea Declaraţiei de la Barcelona reprezintă încă un pas important în lupta de prevenire a bolilor cardiovasculare şi anunţă că organizaţia pe care o conduce şi Ministerul Sănătăţii au un program de screening la nivelul medicului de familie, pentru depistarea riscului de boală cardiovasculară, care ar putea fi demarat în 2010.

Cele mai mari pericole pentru boala de inimă sunt hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului rău, fumatul, sedentarismul şi comportamentul alimentar nesănătos.

În conformitate cu normele institutelor internaţionale de sănătate şi cu studiile recente, pentru o sănătate optimă se fac următoarele recomandări privind calitatea grăsimilor din alimentaţie, pentru populaţia din întreaga lume, începând cu vârsta de doi ani: grăsimile pot asigura până la 30-35 la sută din aportul zilnic de energie; grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 10 la sută din aportul caloric zilnic; grăsimile esenţiale polinesaturate (omega 6 şi omega 3) trebuie să contribuie cu 6-10 la sută din aportul caloric zilnic; consumul de grăsimi trans nu trebuie să depăşească unu la sută din aportul caloric zilnic, iar restul până la 35 la sută să fie asigurat de grăsimile mononesaturate.

In zilele noastre, aterotromboza reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial, cauzand mai multe decese decat cancerul, bolile de inima si cele de plamani. Romania se situeaza in mod ingrijorator pe pozitia a patra la nivel mondial (dupa Rusia, Bulgaria si Ungaria) in ceea ce priveste incidenta bolilor cardiovasculare.

Gheorghe-Andrei Dan, seful Sectiei clinice de Cardiologie la Spitalul Colentina

Sursa: http://www.hotnews.ro/

comentarii Adauga un comentariu
Scrie comentariul in casuta de mai jos:

Numele tau (optional)

Optional, ai posibilitatea sa atasezi maxim cinci fisiere la acest comentariu (format: .doc, .xls, .pdf, .jpg, .png, .gif, .bmp):
1.
2.
3.
4.
5.